Biologie vegetală și animală pentru Bacalaureat: hartă de recapitulare

Ce urmărește varianta B1

Documentul de programă B1 organizează conținuturi de biologie vegetală și animală asociate claselor IX–X. Lista exactă și competențele se citesc în programa aplicabilă sesiunii, nu se deduc dintr-un titlu de capitol al unui manual.

Acest articol este o hartă de lucru, nu o înlocuire a tuturor conținuturilor. O modificare a programei școlare pentru o generație nu trebuie confundată automat cu modificarea programei de examen pentru altă generație.

Diversitate: criterii înaintea listelor

Pentru un grup, notează organizarea celulară, nutriția, reproducerea și exemplele cerute. Separă criteriul de clasificare de o particularitate a unui singur exemplu. Un mamifer acvatic nu devine pește prin habitat.

Programa poate folosi grupări tradiționale precum Monera sau protiste. Recunoaște terminologia cerută în contextul documentului și distinge-o de sistemele filogenetice moderne. Nu prezenta o categorie tradițională ca fiind fără nuanțe un grup natural unic.

Celulă, țesut și organ

Compară procariot și eucariot, apoi celula vegetală și animală. Folosește structurile comune și particulare pentru a explica funcții. Peretele celular nu este o dovadă suficientă că o celulă este vegetală, deoarece există și alți pereți celulari.

Țesutul reunește celule și componente asociate într-o organizare funcțională, iar organul combină țesuturi. La plante, meristemele și țesuturile conducătoare se leagă de creștere și transport. La animale, organizarea țesuturilor susține funcții diferite.

Nutriție și transport

Leagă fotosinteza de sursa carbonului și a energiei, apoi compar-o cu respirația celulară. La animale, digestia și absorbția trebuie conectate cu distribuirea substanțelor. În ambele cazuri, transportul nu este identic cu sinteza moleculelor.

În planta vasculară, diferențiază xilemul de floem. În circulația animală, precizează structura și sensul fluxului în sistemul discutat. Nu transfera schema umană asupra tuturor animalelor fără verificare.

Relație și reproducere

Pentru funcțiile de relație, urmărește stimulul, recepția și răspunsul. La plante, mișcările și creșterea orientată au mecanisme specifice, nu nervi ascunși. La animale, compară organizarea fără a presupune același nivel de centralizare.

În reproducere, separă sexuat și asexuat, gamet și spor, polenizare și fecundație. Ciclurile diferă între grupe; un model de plantă cu flori nu explică singur feriga, iar o schemă de mamifer nu descrie toate animalele.

O matrice personală de recapitulare

Alege două organisme și completează aceleași criterii. Unde nu cunoști răspunsul, marchează ce sursă trebuie consultată, fără a umple tabelul prin presupuneri.