Structura unei plante: organe vegetative și reproducătoare

Modelul studiat: o plantă cu flori

O plantă cu flori are organe vegetative și reproducătoare. Rădăcina, tulpina și frunzele susțin aprovizionarea, transportul, creșterea și relația cu mediul. Floarea, fructul și sămânța sunt legate de reproducerea angiospermelor.

Modelul nu trebuie impus tuturor plantelor. Mușchii nu au aceeași organizare ca o plantă vasculară, iar ferigile nu produc flori sau semințe. Precizarea grupului studiat este primul pas al unei descrieri corecte.

Rădăcina și tulpina: ancorare și conectare

Rădăcina contribuie la fixare și la absorbția apei și a substanțelor minerale. Zonele și țesuturile ei au roluri diferite, iar perișorii absorbanți măresc suprafața de contact în regiunea în care apar. Nu sunt rădăcini laterale miniaturale.

Tulpina susține organele aeriene și conectează regiuni prin țesuturi conducătoare. Unele tulpini sunt subterane sau depozitează rezerve. Poziția sub pământ nu dovedește singură că un organ este rădăcină: un tubercul de cartof este o tulpină modificată.

Frunza și schimburile cu mediul

Frunza este un loc important al fotosintezei la numeroase plante. Suprafața, mezofilul, nervurile și epiderma contribuie la captarea luminii, transport și schimburi. Stomatele permit reglarea unor schimburi de gaze și vapori de apă.

Nu toate frunzele au aceeași formă sau activitate. Acele coniferelor, frunzele suculente și frunzele modificate ale unor plante arată diversitatea structură–funcție. În plus, fotosinteza poate avea loc și în alte organe verzi, nu exclusiv în frunzele tipice.

Floare, fruct și sămânță

Floarea este structura reproductivă caracteristică angiospermelor. Polenizarea și fecundația sunt evenimente distincte: transportul polenului nu este unirea gameților. După procesele reproductive și dezvoltarea ulterioară, se formează semințe și fructe.

În modelul angiospermelor, ovulul contribuie la formarea seminței, iar ovarul la formarea fructului; la unele fructe participă și alte țesuturi florale. Sămânța conține embrion și structuri asociate, în timp ce fructul contribuie frecvent la protecție și dispersie.

Țesuturi și trasee

Organele sunt formate din țesuturi. Țesuturile de protecție, fundamentale și conducătoare se organizează diferit în rădăcină, tulpină și frunză. Un organ nu este o singură celulă mărită.

Xilemul și floemul conectează surse și regiuni consumatoare sau de depozitare. Apa și mineralele nu trebuie confundate cu întreaga „hrană” a plantei. Carbonul compușilor organici ai unei plante autotrofe provine în mare măsură din dioxidul de carbon fixat în fotosinteză.

Exercițiu: două clasificări simultane

Alege un organ și precizează atât funcția, cât și criteriul de identificare. Pentru un cartof, caută muguri și noduri; pentru o rădăcină, urmărește organizarea specifică și absența nodurilor cu frunze. Nu folosi doar culoarea sau locul în care se găsește.