Reticulul endoplasmatic rugos și neted: structură și funcții

O rețea de membrane în celula eucariotă

Reticulul endoplasmatic este o rețea de tubuli și cisterne membranare. Spațiul interior se numește lumen, iar membrana lui este continuă cu membrana externă a învelișului nuclear. Această continuitate nu înseamnă că lumenul reticulului și interiorul nucleului sunt același compartiment.

Reticulul rugos și cel neted sunt regiuni cu organizare și funcții diferite ale unui sistem dinamic. Proporția lor variază între tipurile de celule și în funcție de activitate. Nu există o cantitate identică de reticul în toate celulele.

Reticulul rugos și traseul proteinelor

Aspectul rugos este dat de ribozomii asociați feței citoplasmatice. La aceștia începe sau continuă sinteza unor proteine care sunt dirijate spre lumenul reticulului ori integrate în membrana sa. Ribozomul formează lanțul polipeptidic; reticulul oferă cadrul pentru introducere, pliere și prelucrare.

În lumen, proteinele își pot căpăta forma și pot primi anumite modificări. Mecanisme de control împiedică trimiterea mai departe a unor produse incorect pliate. Calea nu este o bandă transportoare care acceptă orice lanț fără verificare.

Reticulul neted și activitățile sale

Reticulul neted nu prezintă ribozomii care dau aspectul rugos. Participă la sinteza lipidelor, la metabolismul unor substanțe și, în anumite celule, la procese de detoxifiere. Celulele care sintetizează hormoni steroizi au un reticul neted bine reprezentat.

O specializare importantă este reticulul sarcoplasmatic al celulelor musculare, implicat în depozitarea și eliberarea calciului. Schimbarea concentrației calciului contribuie la controlul contracției. Această funcție nu trebuie atribuită automat în aceeași măsură tuturor celulelor.

Comparația care clarifică mecanismul

Rugozitatea este un indiciu structural. Relația cu funcția se construiește arătând ce produse și procese sunt asociate fiecărei regiuni.

Legătura dintre reticul și aparatul Golgi

Unele produse părăsesc reticulul în vezicule care ajung la aparatul Golgi. Acolo continuă modificarea și sortarea, înainte de trimiterea spre alte compartimente sau spre membrana plasmatică. Există și transport de întoarcere, necesar recuperării unor componente.

Nu toate proteinele celulei trec prin această cale. Proteinele citosolice și multe proteine destinate altor compartimente folosesc trasee diferite. O schemă corectă trebuie să precizeze tipul produsului urmărit, nu să prezinte reticulul ca punct obligatoriu pentru orice proteină.

Activitate: citește o celulă după funcție

Compară două descrieri: celula A secretă cantități mari de proteine, iar celula B produce hormoni steroizi. Prezice ce regiune a reticulului ar putea fi mai dezvoltată și justifică prin produsul sintetizat. Formulează predicția ca relație de structură și funcție, nu ca regulă fără excepții.

Pentru recapitulare, trasează o proteină secretată de la ribozom la exterior și colorează membranele separat de conținutul veziculelor. Explică de ce termenii „sinteză”, „pliere”, „sortare” și „secreție” desemnează etape diferite.