Genetică & evoluție

Deriva genetică: un model de eșantionare aleatorie

Deriva genetică este schimbarea aleatorie a frecvențelor alelice între generații. Efectele eșantionării sunt deosebit de importante în populațiile mici.

Salvează în colecție

Schemă originală BioLab: Populație finită — copii alelice, Eșantionare — componentă aleatorie, Generație nouă — frecvențe posibile diferite.
Schemă conceptuală originală BioLab. Casetele compară repere ale explicației; nu reprezintă o fotografie sau proporții anatomice. Descarcă schema SVG
Clasa IXClasa XClasa XIClasa XII
Încadrare și nivel de aprofundare

Resursă de aprofundare pentru profesori. Nivelul și vocabularul se adaptează clasei; materialul nu reprezintă o programă sau un subiect oficial.

O schimbare fără avantaj demonstrat

O alelă poate deveni mai frecventă fără să ofere un avantaj adaptativ. Dacă următoarea generație este un eșantion finit, proporțiile pot fluctua. Observarea unei creșteri nu dovedește automat selecția naturală.

Aprofundare: 19.1 Population Evolution - Biology 2e | OpenStax

Modelul cu jetoane

Pregătește un recipient cu jetoane A și a în proporții egale. Extrage cu revenire pentru a construi un lot nou, notează proporțiile și folosește noul lot pentru runda următoare. Jetoanele reprezintă copii ale unui locus, nu organisme complete.

Repetă separat cu loturi mai mici și mai mari. Nu impune rezultate identice între grupe și nu ajusta extragerile ca să obții un grafic „frumos”. Modelul ilustrează variația dintre realizări, nu prezice traseul unei populații reale.

Fixare și pierdere

Într-un model finit, o alelă poate ajunge la frecvența unu sau zero. Fără mutație ori aport din exterior, alela pierdută nu reapare prin simpla eșantionare. Spune aceste ipoteze înainte de a interpreta modelul ca populație închisă.

Exercițiu de interpretare, cu răspuns

Din 20 de jetoane alelice, 14 sunt A. Calculează frecvența lui A și precizează limita concluziei.

Repere de rezolvare

Frecvența este 14/20 = 0,70. Este proporția lotului din model; nu demonstrează că A este avantajoasă și nu garantează proporția generației următoare.

Continuă studiul

Adaptare și aclimatizare: niveluri și intervale diferite · ADN-ul: structură, baze și informație genetică

O întrebare pentru verificare

Exercițiu original BioLab; răspunsul se verifică local, fără salvarea datelor elevului.

Fiecare întrebare valorează un punct. La răspunsurile multiple trebuie selectate exact toate variantele corecte; nu se acordă punctaj parțial. Rezultatul nu este o notă oficială.

0 din 1 întrebări completate.

1. Creșterea frecvenței unei alele demonstrează singură un avantaj?

Selectează o singură variantă.

Verificarea se face în browser. Acest modul nu cere numele elevului, nu salvează rezultatul și nu îl transmite către un serviciu extern.

Întrebări frecvente

Creșterea frecvenței unei alele demonstrează singură un avantaj?

Frecvența poate fluctua prin derivă; un avantaj selectiv cere dovezi suplimentare despre reproducere și supraviețuire.

Cum se rezolvă exercițiul din articol?

Frecvența este 14/20 = 0,70. Este proporția lotului din model; nu demonstrează că A este avantajoasă și nu garantează proporția generației următoare.

Surse și lecturi recomandate

Despre autori, surse și corecturi

Explicații și scheme originale BioLab. Material de sprijin pentru profesori; alege profunzimea și activitățile potrivite clasei tale. Sursele nu implică o afiliere cu organizațiile citate.

DIN EXPLICAȚIE, ÎN EXPLORARE

Pregătește următoarea lecție.

Folosește scenarii de lecții și fișe originale, cu obiective și rezolvări pentru profesor.

Vezi resursele profesorului